Romanca lovita la Roma e pe moarte. Rugaciune la Anagnina

Joi, 14 octombrie 2010, Roma

Azi la ora 17,30 Maricica Hahaianu, infirmiera romanca lovita de un italian, a intrat in coma ireversibila.

Medicii spun ca de acum, nu mai are sperante. Ar mai putea trai alte 48 de ore, nu mai mult. Alessio Burtone, agresorul, e acasa, arestat la domiciliu. Acuzatia e de leziuni corporale grave dar s-ar putea transforma, curand, in omucidere

Coincidenta: exact la aceeasi ora- 17, 30, la statia de metrou Anagnina, mai precis la locul agresiunii, incepe o rugaciune colectiva organizata de o asociatie catolica din Peninsula, Sant'Egidio. "Impotriva indiferentei si violentei printre tineri" este titlul dat de asociatie. 6 tineri italieni canta la microfon, unul la vioara. Apoi alti membri ai asociatiei citesc psalmi si rugaciuni. Mai retras, se afla si un grup de romani (FOTO), reprezentanti ai unor asociatii de la Roma. Ii poti numara pe degete. La o masa, alti tineri aduna semnaturi (FOTO) pentru o propunere de lege cu privire la acordarea cetateniei italiene copiilor de emigranti nascuti in Peninsula.


S-au strans cam cincizeci de semnaturi. Cateva persoane se opresc si se alatura grupului, altii isi fac cruce si merg mai departe. Marea majoritate sunt italieni. De la metrou, la fiecare 4 minute iese cate un val de oameni. E o ora de varf, cei mai multi se intorc grabiti acasa, de la lucru.

Printre ei, multi romani: cupluri, femei intre doua varste, muncitori. Dar nu se opreste aproape niciunul. Ieri, o romanca imi spunea ca Maricica Hahaianu are partea ei de vina, pentru ca "l-a provocat pe agresor". Restul, se afla de la televizor. Anagnina... capat de linie si una din statiile de metrou cele mai frecventate de conationalii nostri.

Elvetia/ Campanie la limita rasismului impotriva romanilor si italienilor

Update: Ieri, 28 septembrie, Consiliul de Stat din cantonul Ticino a condamnat campania "Balairatt", catalogata drept "ofensiva la adresa strainilor"amintind "contributia adusa de cetatenii straini la cresterea comunitatii, atat in domeniul economiei private (constructii, turism) cat si, spre exemplu, in domeniul asistentei sanitare"

Ticino, Elvetia

"Bogdan"- roman, fara domiciliu, fara un loc de munca- este unul din cei trei protagoniști ai unei noi campanii împotriva străinilor ce a demarat de curând în cantonul Ticino, informeaza portalul romanilor din Elvetia,

Un afiș înfățișând trei șoareci, un transfrontalier italian (Fabrizio), un avocat italian (Giulio) și hoțul român Bogdan (cu steagul Uniunii Europene, ce-i drept), înfruptându-se dintr-un cașcaval elvețian, a apărut în câteva zeci de locuri din Ticino.

Campania a generat reacţii de indignare, mai ales din partea sindicatelor locale, care au calificat-o drept "rasistă" şi "nazistă". La rândul său, guvernul regional din Ticino "se distanţează ferm de această campanie împotriva străinilor" şi aminteşte "rolul important al muncitorilor din construcţii, turism şi sănătate".

Nu se ştie deocamdată cine a comandat controversatele panouri. Filiala din Ticino a Uniunii Democratice de Centru, partid care a militat în trecut împotriva dreptului la liberă circulaţie pentru români şi bulgari, a negat că s-ar afla în spatele campaniei, dar şi-a manifestat aprecierea pentru controversata iniţiativă.

"Romani cu permis de sedere": Documentul emis de Primaria Romei

Confuzie grava la Biroul pentru Decor Urban al Primariei de la Roma.

Ieri biroul respectiv a emis un document unde se vorbeste despre 8 cetateni romani amendati de politie in cadrul unei operatiuni desfasurate intr-una din pietele capitalei, "Esquilino".

Comunicatul vorbeste despre "identificarea romanilor, care aveau un permis de sedere legal"- desi permisul de sedere este un document necesar doar imigrantilor din afara Uniunii Europene.

Iata documentul emis ieri, 11 septembrie:

Rimpatri, la Francia ha commesso "abuso di diritto"

Oggi la vicepresidente della Commissione Europea, Viviane Reding ha ricevuto a Bruxelles una delegazione romena guidata dal segretario di Stato Bogdan Aurescu. Il tema dell'incontro- le misure prese dalla Francia nelle ultime settimane.

La settimana scorsa, Valentin Mocanu, il capo di una delegazione romena a Parigi aveva dichiarato alla stampa francese che i rapporti tra i due stati sono tra i migliori possibili, "eccellenti da secoli" e che c''è "intesa" tra i due stati. Dopo quell'incontro, Eric Bessono (ministro per l'immigrazione" aveva affermato soddisfatto che "da parte della Romania, non c'è stato nessun rimprovero".

Oggi, dopo l'ncontro di Bruxelles, la posizione della Romania sembra cambiata. I rimproveri alla Francia ci sono, eccome, anche il tono è cambiato. Quasi sicuramente il cambiamento è dovuto alle discussioni con la vicepresidente della CE.

"Nessuno dei 500 cittadini romeni di origine rom rimpatriati dalla Francia non ha precedenti penali né in Francia né in Romania" ha affermato oggi il segretario di Stato romeno Bogdan Aurescu dopo una riunione la Bruxelles con la vicepresidente della Commissione Europea Viviane Reding.

"Quindi il discorso sulla sicurezza delle autorità francesi parte dalla supposizione che queste persone commetteranno dei reati in futuro, e ciò contraviene al rispetto del principio di presunzione d'innocenza"

"Abbiamo fatto presente alla Commissione che il fatto di imporre delle condizioni di tipo materiale, come avere un reddito minimo o un domicilio fisso per una permanenza sotto i tre mesi equivale ad un abuso di diritto ed è discriminatorio soprattuto per i cittadini dell'Europa centrale e dell'Est, che hanno un reddito minore. Non possiamo accettare una nuova cortina di ferro tra i stati della Vecchia e la nuova Europa, partendo da criteri censitari".

"La Francia non può allontanare questi cittadini senza rispettare la normativa 38/2004 e nessuno, nemmeno la Romania, può impedire loro di circolare liberamente, in quanto cittadini europei"

Furati 6000 euro pentru inmormantarea unei fetite romance de 4 ani, unii ii acuza pe parinti, "pentru ca sunt romani"

Pana unde ajunge ura unora fata de straini si cat de puternice sunt stereotipurile legate de romani.

Pe 23 august, Andra Larisa Budis, fiica unui cuplu de romani stabiliti langa Venetia, a murit in urma unui stop cardiac. Avea doar 4 ani. Prietenii si cunostintele parintilor au facut o coleta si au reusit sa stranga cei 6000 de euro necesari repatrierii corpului pana la Iasi, localitatea de origine a familiei.

Dar in noaptea de 27 august, chiar in ziua slujbei de inmormantare, toti banii adunati au fost furati din casa familiei Budis.

Presa locala a relatat pe larg atat despre moartea fetitei, cat si despre furtul banilor pentru inmormantare.

Multi cititori ai editiei online au lasat comentarii in care ii acuzau chiar pe parintii fetei de furtul banilor. Iata un exemplu: "venetienii nu fac asa ceva, au fost chiar romanii autorii furtului" sau "nu cred in povestea furtului, ii cunosc pe romani".

"Summitul anti-rom" de la Paris, un bumerang politic si diplomatic

Intâlnirea organizată de guvernul francez pe 6 septembrie, la Paris, numită de unii “summitul anti-romi”, se dovedeşte a fi un bumerang politic şi diplomatic, chiar ȋnainte de a ȋncepe. Măsurile luate de guvernul francez ȋn ultimele săptămâni au stârnit criticile organizaţiilor internaţionale, ale ONG-urilor, ale asociaţiilor catolice şi, cel mai important, ale diplomaţiei UE.

La masa dialogului au fost invitaţi puţini oaspeţi. România şi Bulgaria au rămas pe dinafară. Belgia, care deţine preşedinţia UE, invitată in-extremis, şi-a confirmat prezenţa doar după ce Parisul a asigurat că nu se va vorbi despre chestiunea romilor, adică exact despre “nodul problemei”.

In plus, vâlvătaia stârnită de declaraţiile ministrului Maroni, care a promis că va cere la Paris, posibilitatea expulzărilor cetăţenilor comunitari, s-a stins ȋntr-un pahar cu apă. Apă aruncată, preventiv, de Marea Britanie şi de Germania, care au răspuns diplomatic invitaţiei sosite, trimiţând, ȋn loc de miniştri, doi ȋnalţi funcţionari.

Anunţul neaşteptat

Desigur nu era ministrul italian de interne, Roberto Maroni, persoana cea mai indicată să anunţe public meetingul francez, cel puţin din politeţe faţă de viitoarele gazde. Dar a făcut-o. Probabil, ȋn modul cel mai nepotrivit cu putinţă: adică anunţând, ȋntr-un interviu, că el ȋnsuşi, la Paris va propune schimbarea normativei europene care prevede libera circulaţie a cetăţenilor. O mişcare numai bună pentru clima pre-electorală care ȋncălzeşte atmosefera politică din Peninsulă, fiind Maroni şi unul din cei mai de seamă exponenţi ai Ligii Nordului, partid de extremă dreaptă ȋn constantă ascensiune.

Declaraţia lui Maroni preluată imediat şi de presa internaţională, a avut cu totul alt efect la nivel european, creând clamoare în rândul celorlalte state membre ale UE şi printre diplomaţii de la Bruxelles. Din cel puţin trei motive:

Primul: ministru italian a pus ȋn discuţie unul dintre pilonii care se află la baza Comunităţii Europene şi anume dreptul de liberă circulaţie a cetăţenilor, sprijinit chiar de Italia, membru fondator al UE.

În al doilea rând, s-a adus ȋn lumina reflectoarelor summitul de la Paris, despre care nu se ştia nimic până ȋn acel moment. Intâlnirea anunţată dintre miniştrii de interne ai UE nu e prevăzută pe agenda europeană. Deci, e vorba despre o reuniune informală, nicidecum adecvată pentru a discuta o chestiune fundamentală a UE.

În al treilea rând: problema romilor. Vorbind despre expulzarea cetăţenilor comunitari, Maroni a declarat: "mulţi romi sunt cetăţeni ai UE , dar nu îndeplinesc nici una din cerinţele necesare pentru a se stabili ȋntr-un alt stat UE".

O reuniune pentru câţiva aleşi

Declaraţiile ȋnvolburate ale lui Maroni au stârnit interesul mass mediei şi al societăţii civile faţă de ȋntâlnirea de la Paris. Situl de ştiri al UE ( EUObserver ) a anunţat că nu toate statele membre UE au fost invitate la reuniune, România şi Bulgaria nefiind incluse pe lista de invitati cum de altfel, iniţial, nici Belgia.

In afară de Franţa şi Italia, sunt invitate următoarele ţări: Spania, Germania, Marea Britanie şi Grecia. În calitate de observatori, au fost invitate să participe SUA şi Canada. După un şoc iniţial, invitaţia a sosit şi către guvernul belgian.

Când România a solicitat o explicaţie cu privire la faptul că a fost exclusă, ( în timpul vizitei celor doi secretari de stat din România la Paris la sfârşitul lui august ) a primit următorul răspuns: e o reuniune cu privire la emigraţie , în general , "care nu se referă nici la instituţiile europene , nici legislaţia UE"- a povestit Valentin Mocanu, secretar de stat român, şeful delegaţie româneşti trimise ȋn august la Paris .

Ordinea de zi a summit-ului, ambiguă

În afară de chestiunea expulzării cetăţenilor comunitari, anunţată de Maroni, nu se cunoaşte conţinutul agendei reuniunii de pe 6 septembrie. Guvernul belgian a vrut iniţial să decline invitaţia, ţinând cont tocmai de declaraţiile ministrului Maroni. Belgia, s-a aflat din surse diplomatice europene, nu vrea să legitimeze prin prezenţa sa, indirect, legitima luări de poziţie non conforme cu normativa UE ȋn vigoare. Guvernul francez a trebuit să dea asigurări că nu va vorbi despre " problema romilor " iar Belgia a acceptat în cele din urmă invitaţia. Ulterior, aşa cum am văzut, Franţa a negat că va fi pus pe tapet orice discuţie privind normele UE. Contrazicând, implicit, cele afirmate de ministrul italian.

Germania şi Marea Britanie iau distanţă

Poate cea mai elocventă şi mai dură reacţie faţă de summitul de la Paris au avut-o două dintre statele cele mai importante din UE: Germania si Marea Britanie, care au şi cea mai ȋnaltă rată a imigraţiei ȋn cadrul Uniunii. Potrivit unor surse UE, Berlinul a anunţat că Ministrul german de Interne nu va participa, din cauza “ programului plin" şi a trimite, “probabil”, un secretar de stat . Un răspuns asemănător şi de la Londra, unde secretarul cu probleme de imigraţie, Theresa May, a decliant invitaţie, anunţând că va trimite un ȋnalt funcţionar de la Agenţia Frontierelor. The Telegraph a sintetizat astfel iniţiativa guvernului de la Paris: “Franţa caută sprijin pentru a-i expulza pe romi”.

Vicepreşedinta Comisiei Europene cere "un dialog cu toţi "

Poate semnalul cel mai puternic a venit de la instituţiile UE. Într-o Comunicat de presă, Viviane Reding , vicepreşedinta Comisiei Europene a anunţat că urmăreşte cu "atenţie şi ȋngrijoare” dezbaterea născută în ultimele săptămâni ȋn "Franţa şi alte ţări" cu privire la chestiunea romilor. De asemenea, Reding invită ţările implicate " să respecte regulile stabilite de comun acord cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor şi non-discriminare ". Apoi, în mod clar face o aluzie directă la reuniunea de la Paris: "Mă aştept în special de la Franţa să se angajeze în discuţiile referitoare la romi toate statele membre”.

Cu o agendă de lucru golită, cu doi invitaţi de onoare lipsă şi sub observaţia atentă a UE, summitul de la Paris pare “une boule de savon”: atrage atenţia, dar e efemeră.

O zi la mare in Italia

Pentru locuitorii Romei, vara inseamna plaja.

Chiar daca in timpul saptamanii muncesc, romanii profita de week-end pentru a iesi la mare, mai ales atunci cand caldura in oras devine insuportabila.

Plaja localnicilor, prin excelenta, este cea de la Ostia ( "Lido di Ostia") , care este, practic, o "prelungire" a capitalei pana pe litoral, fiind al XIII-lea sector al Romei.


Litoralul este presarat cu restaurante pe malul marii, plaje amenajate, vile si cluburi.


Poti ajunge la Ostia, atat cu masina (cam 30 minute, daca nu este trafic), cat si cu trenuletul sau doua linii speciale de autobuz. Pretul biletului de tren/ autobuz este cel normal pentro o calatorie in oras, adica 1 euro (valabil 75 minute).

Accesul la plaja este liber, dar exista si plaje amenajate ("stabilimenti") unde intrarea se plateste ( de la 3 euro in sus). Chiar si pe plaja libera poti inchiria umbrele, paturi sau sezloguri. Pretul variaza intre 5 si 7,5 euro.

Pe plaja amenajata preturile la sezlonguri/ umbrele sunt asemanatoare, dar ai o serie de servicii in plus, spre exemplu apa calda la dusuri sau spatii de joaca pentru copii. Pe plaja libera exista, de asemenea, dusuri cu apa rece la care accesul e liber.

De la orele 15,00, preturile se injumatatesc, pentru cine vrea sa-si petreaca la plaja doar dupa-amiaza.

Romanii isi petrec aproape toata ziua la plaja: cu prietenii, cu familia sau in cuplu. De cele mai multe ori, isi aduc de acasa pranzul, cel mai adesea paste reci cu rosii, masline sau jambon, sandvisuri si fructe. Mai citesc un ziar sau o revista, joaca fotbal, daca este destul loc pe plaja, dar mai ales, se odihnesc intinsi pe sezlonguri, la umbra.

Pentru cei care au venit nepregatiti, nicio problema: exista numeroase terase unde se pot cumpara si servi sandvisuri sau bauturi racoritoare. O salata de orez rece costa de la 5 euro in sus, un sandvis 2 pana la 4 euro. Cafeaua 0,80- 1 euro.

Toropeala unei zile pe plaja de la Ostia este intrerupta de pelegrinaju vanzatorilor ambulanti, numiti in Peninsula "vu' cumpra'" (de la intrebarea pe care ti-o adreseaza intr-o italiana indoielnica- daca vrei sa cumperi) Neobositi, zeci de vanzatori improvizati, mai toti imigranti, strabat kilometri intregi oferindu-si produsele sau serviciile. Pare ca fiecare natie s-a specializat in cate ceva: cei din Bangladesh vand felii de cocos si bauturi la gheata; africanii- ochelari de soare, ceasuri, palarii si esarfe sau posete "de marca".

Chinezoaicele fac masaj 10 minute- cost: 5 euro. Foarte solicitate sunt si africancele specializate in impletitul parului, jumatate de cap 20 de euro. Italienii se lasa rasfatati de atentiile esteticienelor de plaja.

Inca o baie in mare, o pasa cu mingea, vreo doua cuvinte incrucisate si ...inapoi la Roma!

Miss Diaspora e din Italia!

Tatiana Răducanu a fost incoronata aseara drept cea mai frumoasa emigranta, la concursul Miss Diaspora. Romanca de 21 de ani locuieste in Italia si a declarat ca doreste sa ajute la schimbarea imaginii negative a romanilor din Peninsula.

Tatiana locuieste la Trento si lucreaza ca fotomodel, avand si masurile ideale: 86/60/90. A participat la numeroase concursuri de frumusete in Peninsula, clasificandu-se a doua la "Miss Verona", selectia regionala.

Trei "italience" in finala "Miss Diaspora"

Trei tinere romance care locuiesc in Italia au ajuns in finala concursului "Miss Diaspora", care se va desfasura diseara la Mangalia.

Geanina Leana si Tatiana Raducanu au ambele cate 21 de ani.

Cea mai tanara dintre concurentele venite din Peninsula este Andreea Stefana Radu. Are 17 ani si viseaza ..."sa ajunga pe Luna si sa intalneasca un extraterestru" (?!)

Romancele sunt insotite de Lavinia Nastase, cea care a lansat-o si pe fosta Miss Italia nel Mondo 2009, Diana Curmei.

In asteptarea finalei, internautii si-au putut vota aleasa si pe web. Cea mai bine cotata este Lorena Sarbu, o blonda de 17 ani din Ucraina.

Foto: Lavinia Nastase si doua dintre cele trei tinere care vor reprezenta diaspora romaneasca din Italia. (Arhiva personala, Lavinia Nastase)

"Ferragosto" la Roma

Ziua de 15 august, numită şi "Ferrragosto" este considerată, punctul culminant al verii şi al vacanţei.

Vacanţa de vară ȋn Italia se ȋmparte ȋn doua mari perioade: "ȋnainte" şi "după" Ferragosto. După 10 august, exodul italienilor către destinaţiile de vacanţă ajunge punctul maxim.
Roma este, poate, oraşul care ȋşi schimbă cel mai mult imaginea ȋn această zi. Străzile capitalei sunt pustii, jaluzelele apartamentelor coborâte, mai toate magazinele sunt ȋnchise, peste tot domneşte o atmosferă ireală de toropeală. Pe la marginea oraşului, ici- colo mai poţi vedea câte un autobuz sau un tramvai pe jumătate gol, cu un şofer grăbit să-şi termine tura. Pasagerii sunt imigranţi, de cele mai multe ori, sau vreun pensionar cu tabieturi. Din când ȋn când, mai trece un adolescent plictisit sau un roman ȋntre două vârste, cu câinele la plimbare. La intersecţii, câte un indian vinde ziare la cele câteva maşini care se opresc, din când ȋn când.

Viaţa de periferie se animează ȋn micile pieţe ale cartierelor, acolo unde mai găseşti un bar deschis şi poţi să serveşti micul dejun tradiţional, cu "cappuccino şi cornetto", dar nu mai devreme de ora 9 sau chiar 10, când lumea ȋncepe a se trezi.

Centrul capitalei pare golit de localnici şi luat cu asalt de turişti grăbiţi, ȋnarmaţi cu hărţi şi umbreluţe, pentru care au rămas deschise, cu program prelungit, mai toate muzeele din oraş. La o nevoie, ȋşi mai ȋmprospătează picioarele obosite ȋn fântânile din centrul capitalei, sub obiectivul aparatului de fotografiat. Azi, Roma aparţine turiştilor. Puţini credincioşi şi mai mulţi turişti se ȋntâlnesc şi ȋn bisericile sau catedralele răcoroase, pentru a sărbatori l'"Assunzione della Vergine", Adormirea Maicii Domnului. Până şi Papa Benedict al XVI-lea oficiază slujba de la reşedinţa tradiţională de vară din orăşelul Castel Gandolfo, ȋn timp ce Muzeul Vaticanului rămâne ȋnchis pentru o zi.

Unde sunt localnicii? Cei care nu sunt ȋn concediu şi se trezesc mai dimineaţă, iau cu asalt şoseaua către mare, sperând să nu găsească trafic pe "raccordo annulare"(centura Romei) sau pe Cristoforo Colombo, strada care duce direct pe litoral.

Pentru ca "Ferragosto" este, prin definitie, "ziua odihnei"-feriae Augusti sau "odihna lui Augustus", sărbătoare instituita acum mai bine de două mii de ani de către ȋmpăratul Octavian Augustus, cel care a dat şi numele lunii. O alegere populară, unii zic politică: pentru romanii din antichitate, 15 august coincidea cu sfârşitul unei perioade de intense munci agricole. In tot imperiul erau organizate spectacole şi curse de cai, iar "patronii" erau felicitaţi de supuşi sau angajaţi, care primeau ȋn schimb o sumă de bani cadou, pentru a-şi petrece o zi de odihnă cum se cuvine. Uzanţa de a da cadouri angajaţilor era atât de importantă ȋncât, printr-un decret al Papei, a devenit obligatorie ȋn perioada Renaşterii.

Dupa două mii de ani, obiceiurile au rămas aproape neschimbate. De Ferragosto, restaurantele şi pizzeriile sunt luate cu asalt pentru prânzul tradiţional, de familiile rămase ȋn oraş.

De „Ferragosto”, circa 35 de milioane de italieni sunt, oficial, ȋn vacanţă. La Roma, primăria a anunţat că in preajma lui 15 august, vor ramane, totuşi, deschise circa 350 de firme de servicii pentru a face faţă cererilor: frizeri, instalatori, brutari sau mecanici. Pentru pensionari, se organizează o sărbătoare specială, pe malul lacului din parcul EUR. E vorba despre l'"estate dei nonni" -vara bunicilor, o seară cu muzică de cabaret, paste, un pahar de vin şi o felie de pepene verde- cu singuranţă unul din simbolurile verii ȋn capitala Italiei.

O vara plină de odihnă şi relax? Nicidecum, pentru unii localnici. Vara, cel puţin o categorie de "profesionişti" ȋşi măreşte volumul de lucru: hoţii de apartamente. In luna august, numărul furturilor ȋn apartamente e dublu faţă de celelalte luni ale anului. Si pentru ca să rămânem ȋn temă, anul acesta, primarul Romei a avut o idee cel puţin neobişnuită pentru a sărbători ziua de Ferragosto. Un grup de deţinuţi din inchisoarea capitalei va beneficia de un permis premiu: o ieşire ȋntr-unul din parcurile capitalei. Nu la un picnic improvizat, ci la o activitate ȋn folosul comunitatii- curăţirea spaţiului verde!

Apoi... cum se zice in Italia: „Buon Ferragosto”!

Miruna Cajvaneanu, Roma, 15 august 2010

Foto: Primaria Romei

Prins cu "katana" in masina, cum se justifica romanul?

Un roman de 24 de ani a fost prins de politia italiana cu un mic arsenal ascuns in masina: un pumnal, o bata de baseball si o "katana"- scelebra spada japoneza- informeaza "Il Resto del Carlino". Romanul a fost denuntat de politie pentru port ilegal de arme.

Tanarul s-a justificat astfel: tinea armele in masina pentru a se apara in cazul unui jaf, pentru ca "in Romania jafurile sunt frecvente"!

Aici am gasit un articol foarte interesant cu privire la portul de arme si legislatia din Romania.

Avocati italieni care ii apara pe romani gratis?

Publicatia Ziua de Vest anunta ca Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România (OADOR) a semnat un protocol cu "Oficiul de Asistenţă Internaţională Legală din Italia". Protocolul prevede, conform sursei citate, "acordarea de asistenta legala gratuita pentru romanii care au suferit accidente de muncă, accidente rutiere sau cei care sunt „ţepuiţi” de patroni". La finalul procesului, "doar dacă acesta va fi câştigat, clienţii se obligă să plătească un mic comision".

Mai aflam ca "primele patru cazuri au fost deja preluate de avocaţii italieni"...

Am incercat sa aflam mai multe despre organizatia italiana amintita, "Ufficio di assistenza internazionale legale" , dar nu am gasit nicaieri mentionata aceasta denumire...

"Kitul falsarului" sau "Catch me if you can" varianta romaneasca

Vi-l amintiti pe Leonardo Di Caprio in filmul lui Steven Spielberg "Catch me if you can", film inspirat din viata unuia din cei mai cunoscuti infractori americani in materie de inselaciune si fraude bancare, Frank Abagnale? Abgnale a inceput prin a falsifica cecuri si a terminat prin a-si face singur "diploma de Harvard" sau cea de medic.

La laboratorul lui Abagnale s-or fi gandit, poate, si politistii de la Olbia (Sardinia) cand au descoperit "laboratorul portabil" al unui roman, S.D. de 46 de ani, specializat in falsificare de documente (sursa).

Politistii il urmareau de ceva timp pe roman, observand un "du-te vino" continuu de straini in jurul casei unde locuia S.D. La inceput, s-au gandit la trafic de persoane, dar cand au hotarat sa perchizitioneze casa, au descoperit un adevarat laborator de falsificat acte, un "kit al falsarului perfect": pasapoarte, buletine de identitate din diferite tari UE, carnete de conducere. In calculatorul romanului au gasit mii de fisiere continand cele mai diferite modele de documente de identitate, fotografiile unor stampile ale diferitelor insitutii publice, precum si fotografii personale. Se pare ca romanul folosea documente originale "in alb", probabil furate, iar ulterior aplicaa stampile si sigilii aproape identice cu cele adevarate.

Aventura "made in Italy", carduri, solduri & happy end

ROMA...Duminica am iesit in oras la shopping, pentru prima oara de cand m-am intors din Romania. Soldurile in toi, am ales un shopping center (" centro commerciale sau ma rog, in Romania i se zice mall) mai aproape de casa.

Solduri si la un magazin de bijuterii, 30% off la obiecte in argint. Vad o pereche de cercei foarte nostimi, sub 10 euro la pret scontat. Imi plac... ii cumpar. Mai bine zis, ii dau vanzatoarei cardul. Prima incercare, imi zice ca nu functioneaza. Ii zic sa mai incerce. "Nici de data asta"- imi spune cu zambetul pe buze. Apoi pune cardul in alt aparat, din nou "pin" si .. merge. Imi da bonul si chitanta de la card si ne salutam.

Totul ok... sau aproape. Azi imi verific contul online si vad de trei ori trecuta suma respectiva. Cum adica, am platit de trei ori cerceii? Noroc ca pastrez bonurile si chitantele, fac o copie dupa cont si ma duc spre "mall", hotarata sa-mi recuperez banii.

La magazin, o alta vanzatoare, same smile. Ii explic problema... nu stie ce sa faca, intreaba de ce nu am chitantele ca nu a mers tranzactia, ii raspund ca din aparat nu iesit nicio chitanta la primele doua incercari. Se scuza si da un telefon la proprietar, se intoarce si-mi da inapoi banii, cu acealsi zambet pe buze. " O sa vorbim cu banca pentru a afla de ce au dat mesajul de eroare la primele doua tranzactii."

Desi am pierdut jumatate de zi, mi-am recuperat banii. Morala: cereti chitanta de fiecare data cand furnizati cardul, pastrati chitanta si bonul ...si verificati mereu contul.

Romania si Moldova, jigniri in "Il Giornale"

Am ramas fara cuvinte citind, azi dimineata, articolul semnat de Gian Micalessin si aparut in editia online a cotidianului "Il Giornale", pe care il redau dupa ce am incercat sa fac o traducere integrala, dupa care voi reveni cu comentarii. Sublinierile imi apartin.

Bucureşti dă cadou paşapoarte, moldovenii sunt gata să ne invadeze

"Suntem ȋn 28, dar noi habar nu avem. S-a găsit cine să aducă ȋncă o ţară membră, invizibilă şi nedorită, ȋn Uniunea Europeana: Bucureştiul. Care, ca sa nu fac nici o greşeală, aduce, ca un corolar, o mulţime de emigranţi ȋn derivă. Pentru a înţelege fenomenul, e de ajuns să faci o plimbare la Ambasada de la Chişinău, capitala Republicii Moldova, cea mai jalnică ţară europeană, o rămăşiţă a imperiului sovietic, a cărei economia nu depăşesc standardul Sudan-ului.

În această „mizeropolis” uitată de lume, o dată cunoscută doar pentru traficul de maşini furate şi fete pentru pieţele prostituţiei, oamenii petrec zile ȋntregi de aşteptare în afara ambasadei de la Bucureşti.

Există un ordin al lui Trian Băsescu (sic!), preşedintele român, care deschide graniţele unui nou El Dorado. Acolo, lucrează o ȋntreagă maşinaţie perversă, la viteză maximă de laborator, pentru a crea România Mare.

Este vorba de un flagel nou, care va împinge în Italia şi în alte ţări ale Uniunii hoarde noi de persoane aflate ȋn mizerie. Personalul Ambasadei produce pe banda rulantă noile paşapoarte - româneşti, capabile de a garanta dreptul la liberă circulaţie în Italia şi în cele 27 de ţări ale UE. Până în prezent, politica românească a condus la eliberarea documentelor magice la peste 120 000 de moldoveni. Dar este doar ȋnceputul. Pentru a mări capacitatea de eliberare a paşapoartelor româneşti, România a deschis de curând două noi consulate în nordul ţării, la Bălţi şi altul la Cahul, în sud. Totul este gata, pe scurt, miracolul este destinat să ofere Italiei şi Uniunii Europene 800 000 de turişti, în căutare de lucru sau, ȋn lipsă, destinaţi activităţilor criminale.

Vraja care promite să transforme ţara cu 3.6 milioane de locuitori într-o anexă a României - şi un nou colţ dezastros nou al Europei, a început acum un an. După alegerile contestate din iulie 2009, patru partide mici, grupate sub numele de Alianţa pentru integrare europeană au ȋnvins Partidul Comunist, supravieţuit colapsului Uniunii Sovietice, care au format un nou guvern. În spatele acestei victorii se află influenţa exercitată de Bucureşti, mai precis de mâna preşedintelui, precum şi acel vis pe care naţionaliştii mai moderaţi români ȋl numesc "viitor comun", iar cei mai puţin discreţi, "România Mare". Rădăcinile visului ȋşi au originea la sfârşitul primului război mondial, atunci când Republica Moldova, cunoscută sub numele de Basarabia, scapă controlului bolşevic şi este anexată României. Dar, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, România Mare se prăbuşeşte, iar Moldova este anexată Uniunii Sovietice. Renaşterea este un vis pe care probabil - după 65 ani - se poate dovedi fatal pentru Uniunea Europeană, precum şi pentru Italia, care se numără deja printre ţintele preferate ale multor imigranţi ilegali din Moldova.

Între timp, guvernul Alianţei pentru integrare europeană pare să tânjească la o asimilare forţară. Nouă dintre cele 53 de miniştri din Chişinău au deja un paşaport românesc şi alţi 11 sunt în aşteptare. Noul document nu este cu siguranţă destinat a promova libertatea de circulaţie între cele două ţări surori. Pentru aceasta, există deja de decrete care au eliminat, de fapt, controalele la frontierele, dând libertate totală de mişcare rezidenţilor Republicii Moldova pe o bandă de 30 kilometri la frontiera dintre cele două ţări. Cu paşaport nou este gata pregătit saltul ȋn vest, adică la noi. Deci, în timp ce Bruxelles tace, Moldova este deja printre noi."

Madalina, primul interviu

Botosani, Romania, 14 iulie 2010


Sunt in Romania de doua saptamani, m-am saturat deja de televizor, mai citesc stirile online si ceva presa. Azi m-am trezit cu o veste care m-a cutremurat. Madalina Manole s-a sinucis.

Imi amintesc prima si singura oara cand am intalnit-o, la un Festival de muzica de pe litoral, in vara lui 1996. Aveam 17 ani si participam la niste cursuri de jurnalism. Doua saptamani de munca si training, entuziasm si oboseala.

Cea mai mare realizare a mea de atunci a fost un mini interviu cu Madalina Manole, in spatele scenei. Avea bratele pline de flori, era obosita, tocmai terminase concertul. Nu mai stiu ce am intrebat-o, imi amintesc zambetul si parul ei. Mi-a facut si un autograf, il am pe undeva acasa...

Odihneste-te in pace, Madalina!