Intâlnirea organizată de guvernul francez pe 6 septembrie, la Paris, numită de unii “summitul anti-romi”, se dovedeşte a fi un bumerang politic şi diplomatic, chiar ȋnainte de a ȋncepe. Măsurile luate de guvernul francez ȋn ultimele săptămâni au stârnit criticile organizaţiilor internaţionale, ale ONG-urilor, ale asociaţiilor catolice şi, cel mai important, ale diplomaţiei UE.
La masa dialogului au fost invitaţi puţini oaspeţi. România şi Bulgaria au rămas pe dinafară. Belgia, care deţine preşedinţia UE, invitată in-extremis, şi-a confirmat prezenţa doar după ce Parisul a asigurat că nu se va vorbi despre chestiunea romilor, adică exact despre “nodul problemei”.
In plus, vâlvătaia stârnită de declaraţiile ministrului Maroni, care a promis că va cere la Paris, posibilitatea expulzărilor cetăţenilor comunitari, s-a stins ȋntr-un pahar cu apă. Apă aruncată, preventiv, de Marea Britanie şi de Germania, care au răspuns diplomatic invitaţiei sosite, trimiţând, ȋn loc de miniştri, doi ȋnalţi funcţionari.
Anunţul neaşteptat
Desigur nu era ministrul italian de interne, Roberto Maroni, persoana cea mai indicată să anunţe public meetingul francez, cel puţin din politeţe faţă de viitoarele gazde. Dar a făcut-o. Probabil, ȋn modul cel mai nepotrivit cu putinţă: adică anunţând, ȋntr-un interviu, că el ȋnsuşi, la Paris va propune schimbarea normativei europene care prevede libera circulaţie a cetăţenilor. O mişcare numai bună pentru clima pre-electorală care ȋncălzeşte atmosefera politică din Peninsulă, fiind Maroni şi unul din cei mai de seamă exponenţi ai Ligii Nordului, partid de extremă dreaptă ȋn constantă ascensiune.
Declaraţia lui Maroni preluată imediat şi de presa internaţională, a avut cu totul alt efect la nivel european, creând clamoare în rândul celorlalte state membre ale UE şi printre diplomaţii de la Bruxelles. Din cel puţin trei motive:
Primul: ministru italian a pus ȋn discuţie unul dintre pilonii care se află la baza Comunităţii Europene şi anume dreptul de liberă circulaţie a cetăţenilor, sprijinit chiar de Italia, membru fondator al UE.
În al doilea rând, s-a adus ȋn lumina reflectoarelor summitul de la Paris, despre care nu se ştia nimic până ȋn acel moment. Intâlnirea anunţată dintre miniştrii de interne ai UE nu e prevăzută pe agenda europeană. Deci, e vorba despre o reuniune informală, nicidecum adecvată pentru a discuta o chestiune fundamentală a UE.
În al treilea rând: problema romilor. Vorbind despre expulzarea cetăţenilor comunitari, Maroni a declarat: "mulţi romi sunt cetăţeni ai UE , dar nu îndeplinesc nici una din cerinţele necesare pentru a se stabili ȋntr-un alt stat UE".
O reuniune pentru câţiva aleşi
Declaraţiile ȋnvolburate ale lui Maroni au stârnit interesul mass mediei şi al societăţii civile faţă de ȋntâlnirea de la Paris. Situl de ştiri al UE ( EUObserver ) a anunţat că nu toate statele membre UE au fost invitate la reuniune, România şi Bulgaria nefiind incluse pe lista de invitati cum de altfel, iniţial, nici Belgia.
In afară de Franţa şi Italia, sunt invitate următoarele ţări: Spania, Germania, Marea Britanie şi Grecia. În calitate de observatori, au fost invitate să participe SUA şi Canada. După un şoc iniţial, invitaţia a sosit şi către guvernul belgian.
Când România a solicitat o explicaţie cu privire la faptul că a fost exclusă, ( în timpul vizitei celor doi secretari de stat din România la Paris la sfârşitul lui august ) a primit următorul răspuns: e o reuniune cu privire la emigraţie , în general , "care nu se referă nici la instituţiile europene , nici legislaţia UE"- a povestit Valentin Mocanu, secretar de stat român, şeful delegaţie româneşti trimise ȋn august la Paris .
Ordinea de zi a summit-ului, ambiguă
În afară de chestiunea expulzării cetăţenilor comunitari, anunţată de Maroni, nu se cunoaşte conţinutul agendei reuniunii de pe 6 septembrie. Guvernul belgian a vrut iniţial să decline invitaţia, ţinând cont tocmai de declaraţiile ministrului Maroni. Belgia, s-a aflat din surse diplomatice europene, nu vrea să legitimeze prin prezenţa sa, indirect, legitima luări de poziţie non conforme cu normativa UE ȋn vigoare. Guvernul francez a trebuit să dea asigurări că nu va vorbi despre " problema romilor " iar Belgia a acceptat în cele din urmă invitaţia. Ulterior, aşa cum am văzut, Franţa a negat că va fi pus pe tapet orice discuţie privind normele UE. Contrazicând, implicit, cele afirmate de ministrul italian.
Germania şi Marea Britanie iau distanţă
Poate cea mai elocventă şi mai dură reacţie faţă de summitul de la Paris au avut-o două dintre statele cele mai importante din UE: Germania si Marea Britanie, care au şi cea mai ȋnaltă rată a imigraţiei ȋn cadrul Uniunii. Potrivit unor surse UE, Berlinul a anunţat că Ministrul german de Interne nu va participa, din cauza “ programului plin" şi a trimite, “probabil”, un secretar de stat . Un răspuns asemănător şi de la Londra, unde secretarul cu probleme de imigraţie, Theresa May, a decliant invitaţie, anunţând că va trimite un ȋnalt funcţionar de la Agenţia Frontierelor. The Telegraph a sintetizat astfel iniţiativa guvernului de la Paris: “Franţa caută sprijin pentru a-i expulza pe romi”.
Vicepreşedinta Comisiei Europene cere "un dialog cu toţi "
Poate semnalul cel mai puternic a venit de la instituţiile UE. Într-o Comunicat de presă, Viviane Reding , vicepreşedinta Comisiei Europene a anunţat că urmăreşte cu "atenţie şi ȋngrijoare” dezbaterea născută în ultimele săptămâni ȋn "Franţa şi alte ţări" cu privire la chestiunea romilor. De asemenea, Reding invită ţările implicate " să respecte regulile stabilite de comun acord cu privire la libera circulaţie a cetăţenilor şi non-discriminare ". Apoi, în mod clar face o aluzie directă la reuniunea de la Paris: "Mă aştept în special de la Franţa să se angajeze în discuţiile referitoare la romi toate statele membre”.
Cu o agendă de lucru golită, cu doi invitaţi de onoare lipsă şi sub observaţia atentă a UE, summitul de la Paris pare “une boule de savon”: atrage atenţia, dar e efemeră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu