Mai multe despre votul romanilor din Diaspora

Cum ar putea fi motivaţi românii din străinătate să voteze? In Evenimentul Zilei

La ultimul scrutin, care a vizat alegerea unui nou Parlament, prezenţa la vot în rândul românilor stabiliţi în afara graniţelor ţării a fost de sub 1%, respectiv aproximativ 24.000 de persoane, dintr-un total estimat de aproape două milioane de persoane.

O parte dintre explicaţiile referitoare la lipsa de interes a electoratului român emigrat au fost oferite astăzi în cadrul unei conferinţe organizate de Fundaţia Soros, care a avut ca temă “Reprezentarea politică şi votul românilor din străinătate”, acesta fiind şi titlul unui volum lansat azi.

Organizată în ideea de a oferi alternative viabile la legislaţia electorală actuală şi pentru a prezenta cele trei studii legate de votul cetăţenilor români din străinătate, incluse în volum, conferinţa a avut ca invitaţi politologi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi ai partidelor politice.

Mai multe secţii de votare

În ideea de a stimula activitatea electorală a românilor care trăiesc în alte ţări, reprezentanţii fundaţiei au propus mai multe alternative şi soluţii. Dintre acestea, s-au evidenţiat cele legate de:

• Organizarea secţiilor de vot din străinătate în comunităţile de români şi nu doar la ambasade şi consulate.
  Introducerea unor metode alternative de vot: prin corespondenţă şi electronic (pe Internet);
• Reintroducerea listelor speciale pentru alegerile prezidenţiale şi europarlamentare;
• Responsabilizarea Autorităţii Electorale Permanente şi utilizarea instrumentelor prevăzute de lege: registrul electoral, listele electorale permanente şi cărţile de alegător;
• Integrarea dezbaterii despre reprezentarea cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor în discuţia despre reforma Constituţiei şi a administraţiei;

Votul prin corespondenţă şi cel online

Iniţiativa de astăzi face parte dintr-un amplu program iniţiat de Fundaţia Soros, “Reforma electorală şi studii electorale”, şi care îşi propune ca tot mai multe dintre alternativele prezentate să fie incluse, în viitorul apropiat, în legislaţia privind organizarea alegerilor, astfel încât dreptul la vot să fie cât mai accesibil de exercitat de fiecare român emigrat, interesat să se implice în viaţa politica autohtonă.

În ceea ce priveşte volumul “Reprezentarea politică şi votul românilor din străinătate”, acesta cuprinde trei studii sociologice, realizate de grupuri de cercetare ale univerităţii Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca şi de un jurnalist emigrat în Italia, Miruna Căjvăneanu.

Lucrarea ce oferă, de altfel, şi titlul volumului lansat azi aparţine unei echipe a Centrului pentru Studiul democraţiei, de la Babeş-Bolyai. Autorii, Daniela Angi, Cosmin Marian, Bogdan Radu şi Cristina Rigman, au prezentat alternativele de vot care există la nivel mondial şi posibilitatea ca o parte dintre acestea să fie aplicate şi în România.

Subiectul este continuat şi în cadrul unui alt studiu, “Implementarea unor metode de vot alternative în România între necesitate, utilitate şi fezabilitate”, redactat tot de o echipă ce cercetători ai Universităţii Babeş-Bolyai. Realizat de Toma Burean, Florin Feşnic, Carmen Greab şi Iulia Georgescu, studiul promovează ca alternativă la sistemul actual de vot introducerea votului poştal şi al celui pe internet. Autorii oferă o serie de avantaje şi dezavantaje ale acestor instrumente electorale, folosind exemplul ţărilor care le utilizează.

În finalul lucrării, se regăseşte şi cercetarea Mirunei Căjvăneanu, sociolog şi jurnalist român, stabilită în Italia. Aceasta a ales să ofere o perspectivă a alegerilor parlamentare organizate în România în noiembrie 2008 şi a participat şi electoratul român din Peninsulă. Autoarea a oferit argumente care au evidenţiat principalele impiedimente de care s-au lovit românii la scrutin şi pe baza exemplului italian a propus alternative care să faciliteze şi să încurajeze astfel participarea la alegeri.

Lipsă de motivaţie

La alegerile din noiembrie 2008 românii au avut posibilitatea, pentru prima oară, să voteze reprezentanţi pentru colegiile din străinătate. Astfel, legislaţia modificată a acordat patru mandate de deputat şi două de senator pentru românii din afara graniţelor. Însă nici acest aspect nu a convins electoratul să se deplaseze la urnele de vot.

Pentru acele alegeri, Ministerul Afacerilor de Externe a organizat peste 200 de urne de vot, la ambasadele şi consulatele româneşti.