luni, octombrie 05, 2009

Cultura cu acces rezervat italienilor- N-ai parte, n-ai carte


- Istorisire despre cum un cetatean roman nu poate imprumuta "Amintiri din copilarie" a lui Ion Creanga de la Biblioteca Nationala din Roma

“C.IT.1584/310- volum disponibil la Biblioteca Naţională Centrală- Roma”- îmi apare pe ecranul computerului! In sfârşit, am găsit ceea ce căutam, mă bucur eu în gând, după o cercetare febrilă online prin bibliotecile din toată Italia.

Volumul mult râvnit poartă numele “Novelle e ricordi d’infanzia” (Amintiri din copilărie), unică şi aproape de negăsit traducere a celebrei cărţi a lui Ion Creangă. La Roma se află doar în două biblioteci, iar una din ele este în restructurare, deci închisă. Dar sunt norocoasă, la urma urmei, îmi spun în timp ce îmi notez cota şi detaliile despre carte. La Naţională nu am fost niciodată: în studenţie mergeam la Biblioteca Alessandrina a Universităţii, iar de 6 ani merg la bibliotecile municipale din capitala Italiei. Mai bine mai târziu decât niciodată.

Şi azi, luni, la prima oră, pornesc spre Biblioteca Naţională, situată în centrul Romei. După o oră jumătate de trafic, iată-mă ajunsă. Două doamne drăguţe la intrare îmi spun că pentru a avea acces e nevoie de card. Completez formularul, scriu datele din buletinul italian, semnez. Apoi, mi se face o fotografie: fără ochelarii de soare, vă rog. Click, e gata şi fotografia. Mi se înmănează cardul. “Vreau să iau cu împrumut o carte, am deja titlul şi cota”. Doamna se uită draguţ la mine: “Nu se poate, cardul dvs nu este abilitat pentru împrumut, pentru că nu sunteţi cetăţean italian”. Cer explicaţii: “La intrare e scris că e nevoie doar de reşedinţă…”. “Mergeţi la secţia “Imprumut”, vă explică domnişoara de acolo”.

Încrezătoare, mă îndrept spre ghişeul indicat, convisă că e doar o chestiune de informare greşită. De zece ani iau cu împrumt cărţi în Italia şi doar la Institutul Pontifical Oriental al Vaticanului am avut nevoie de o scrisoare de prezentare, pentru a avea acces la câteva documente rare din arhivele veneţiene.

“Dvs. locuiţi la Roma?”, mă întreabă prin fereastra ghişeului o domnişoară cu aer erudit. “Desigur, altfel nu obţineam cardul pentru a intra aici”- răspund, explicându-i că vreau să iau cu împrumut o carte pe care o găsisem deja pe internet. “NU sunteţi italiană. Cu ce vă ocupaţi?”- continuă imperturbabilă. “Sunt ziaristă”, răspund, încercând să înţeleg rostul interogatoriului. “Aveţi un contract de muncă. Trebuie să ne aduceţi o copie”. Încerc să-i explic cu calm că nu intenţionez să-i aduc niciun contract, singurele două cerinţe pentru a lua cu împrumut cărţi fiind reşedinţa la Roma şi vârsta de peste 18 ani. “Vă trebuie o declaraţie pe propria răspundere atunci”. Ok, o declaraţie pe proprie răspundere pot accepta ca un compromis… îmi zic. “Iar la declaraţie trebuie să duceţi o scrisoare de recomandare din partea conducerii unde lucraţi sau un contract ..”, adaugă imperturbabilă.

Îmi dau seama că am continua la nesfârşit, aşa că cer să vorbesc cu un responsabil. “în acest moment nu e nimeni dintre responsabili”.

Bine… refac traseul înapoi la ghişeul de primire, unde funcţionara dă din cap atotştiutor, aflând că nu am reuşit să iau cartea. “V-am spus eu”. Solicit încă o dată să vorbesc cu un responsabil. De data această mă legitimez şi cer o explicaţie oficială. La câteva minute apare un domn. Mă prezit, se prezintă. Ştie despre ce e vorba, încearcă să mă lămurească şi el că eu nu aş avea dreptul la împrumut “decât dacă demonstraţi că vă trebuie pentru un studiu al dvs. Având în vedere că sunteţi jurnalistă…” “Nu, lasaţi deoparte cazul meu. Aş vrea să ştiu: dacă aş fi un cetăţean străin oarecare cu reşedinţa la Roma, de ce nu pot lua cărţi cu împrumut”, îl întreb direct. “ Si vreau să ştiu de asemenea, de ce un italian cu reşedinţă poate împrumuta o carte, în timp ce un străin, să spunem din Comunitatea Europeană, nu. “Avem nevoie de garanţii, cine îmi spune mie că nu plecaţi la voi în ţară cu cărţile?” “Si cine vă garantează că un italian nu face acealşi lucru”, îl întreb, scoţând reportofonul şi cerându-i să-mi spună exact acelaşi lucru în mod oficial.

Aici lucrurile iau o întorsătură neaşteptată, pentru că domnul respectiv devine neliniştit şi mă invită la un birou în spatele ghişeelor. Aici mai sunt câteva doamne, relaxate în faţa calculatoarelor. Se duce la calculator, îl văd că trebăluieşte agitat şi vine cu o foaie de hârtie. “Uitaţi, aici e regulamentul, mai mult nu pot face. Aici e scris clar, la punctul 2 că cetăţenii italieni şi cei din UE pot obţine acces la împrumut dacă prezintă documente care să ateste necesitatea efectuării unui studiu sau a unei cercetări şî propriul domiciliu”. Iau hărtia, mă uit pe ea, şi îmi dau seama că tot ce citise el trimfător era scris la categoria- “…cine nu are reşedinţă la Roma”. “Nu e cazul meu, eu am reşedinţă de 10 ani la Roma, intru la punctul 1, unde nu este specificată nicio diferenţă între cetăţeni români şi străini”. “Cine îmi spune mie că aveţi reşedinţă la Roma?”. “Cartea mea de identitate, unde e scris nome, cognome, è residente a Roma”, şi îi pun în faţă buletinul italian. Incearcă să (se) justifice, reluând fiecare din argumentele expuse anterior. E transpirat.

În ciuda evidenţei şi a dovezii negru pe alb, hotărârea rămâne neschimbată. “Voi suna la primărie pentru a verifica dacă într-adevăr sunteţi înscrisă cu reşedinţa aici. Regulementul respectiv se referă la cetăţenii italieni cu reşedinţa în regiunea Lazio. Iar pentru declaraţii reveniţi şi discutaţi cu responsabila, care nu este acum disponibilă”. Mă conduce spre ieşire, ne salutăm. Ies fără carte, după o oră de discuţii şî argumentări, cu un regulament în mână care îmi dă dreptate.

“O bibliotecă nu e făcută tocmai pentru a încuraja “apropierea de cultură”, a tuturor?” mă întreb în drum spre casă.

Epilog:

Acasă m-am uitat pe regulamentul Bibliotecii: “pot împrumuta cărţi, în baza D.P.R. 5 LUGLIO 1995, n. 417 , toţi cetăţenii italieni care au peste 18 ani şi au reşedinţa în regiunea Lazio.” Incredulă, am citit si legea la care face referinţă regulemantul Bibliotecii. Legea spune aşa: “Art. 51. Imprumut direct: se efectuează în favoarea TUTUROR CELOR care au împlinit 18 ani şi au reşedinţa în regiunea unde îşi are sediul Biblioteca şi pot demonstra propria reşedinţă”. NU se ştie din ce cauză, în regulament cuvântul CELOR, prezent în textul legislativ, este înlocuit cu termenul “Cetăţeni italieni”!

- Ieri am semnalat aventuramea la UNAR- Ufficio Antidiscriminazione Razziale; mi-au luat datele şi vor demara o anchetă.

- seara am încercat să iau cu împrumut cartea ONLINE, folosind codul de pe cardul obţinut dimineaţa. “C.IT.1584/310- Documentul este disponibil- Ne pare rău, dar nu aveţi acces la împrumut”.


42 de comentarii:

Dutu Mihai spunea...

Ăştia sunt retardaţi? Merită târâţi prin tribunale cu tot neamul lor de rasişti împuţiţi. Asta chiar dacă e un caz izolat, pt că eu am legitimaţie la 3 biblioteci din Friuli (Budoia, Roveredo in Piano si Pordenone) şi n-am păţit nimic asemănător, ba dimpotrivă am deventi amic cu bibliotecarii. Oricum, urâtă situaţia ta.

Marius spunea...

Iar la UNAR or sa-ti spuna ca nu e de competenta lor: "cazul nu prezinta discriminare rasiala - cel mult xenofoba, domnisoara, ca jurnalist ar trebui sa-ntelegeti diferenta" :-) Glumesc, fereasca Dumnezeu...
Poate ar trebui sa vorbesti si cu Horia Cicortas (sunt curios daca el reuseste sa imprumute carti)- sa se implice si el in protestul asta al tau... plus domnii consilieri romani de la Primaria Romei - eventual sa deschidem o lista de semnaturi pentru o petitie. Iti dai seama ce stire super daca treaba ajunge in presa italiana ?
Daca dai drumul la miscare eu te sustin pe partea de propaganda vizuala (slogan, logo, set de bannere pentru promovare pe net, eventual pliant, afis, prezentare PowerPoint etc) Munca patriotica, bineinteles :-)

Redazione spunea...

Multumesc de sustinere, pana maine traduc postul in italiana si-l dau la presa de aici, sa vedem cu ce rezultate. va tin la curent.

Faina ideea cu sustinerea cu partea vizuala! de mutl ma gandesc la campanii de genu asta, au daca pot contribui la partea "conceptuala"

deal!

Marius Ogrean spunea...

Felicitari pentru indarjire!
Daca ar fi mai multi romani asa, nu ar mai pleca oamenii din tara. Ar fi altfel.

Anonim spunea...

Felicitari. Am preluat materialul dstra. de pe hotnews si-l vom publica si in SUA, in revista "The Romanian Echo", unde va invit sa deveniti corespondentul nostru pt. Italia.
Va felicit pt. aceasta mica-mare victorie si va astept cu un raspuns.
Dan L. -editor

Anonim spunea...

Va felicit!

Anonim spunea...

Excelenta atitudinea Dvs.! Si mi-a placut si naratiunea in sine, m-a tinut langa text pana la capat. Felicitari pentru mica Dvs. victorie! Prin acesti pasi mici ne putem afirma demnitatea. Urmatorul cititor roman interesat va beneficia de efortul Dvs.

Numai bine,
Florin

Redazione spunea...

Multumesc mult, sper sa se rezolve in mod pozitiv si constructiv. Pana la aceasta ora totusi INCA nu am putut rezerva volumul online....

Anonim spunea...

Buna Miruna,

De la propaganda oficiala privitoare la apartenenta la Uniune si alte bla-bla-uri, pana la realitatea din teren, in fiecare stat national, este o diferenta foarte mare. Din pacate credem si suntem dezamagiti cand constatam ca nu suntem considerati atat de europeni si egali in drepturi. Este vina noastra ca suntem atat de creduli. Toata povestea cu Uniunea, trebuie luata in considerare cu o doza de scepticism...pe de alta parte, este bine ca nu te-ai lasat (aveai si datele necesare) si te-ai luptat cu institutia. O alta tristete, peste cea referitoare la propaganda privind cetatenia europeana si drepturile corelate este faptul ca in Romania nu ai fi rezolvat chiar nimic, in Italia, totusi se poate....:)

Redazione spunea...

E adevarat! este tristul adevar...

Eugen spunea...

Un exemplu de demers bine pus in practica si cu sanse mari de reusita. Din fericire mai sunt si persoane ca tine ce au taria si elanul de a incerca sa shimbe ceva.
Felicitari pentru tot ceea ce faci.

Unknown spunea...

Bravo! Bravo! Bravo! Bravo! ... Foarte bine realizat si punctat... Parca am vazut un film. Multa bafta in continuare!

Unknown spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Redazione spunea...

Filmul nu este complet.. un detaliu a fost si acela ca eram cu fiica me de 2 ani, deci cu caruciorul dupa mine... eram convinsa ca va dura totul max 20 min. si fata a inceput sa planga, iar eu nu stiam unde sa fiu atenta: reportofon,carnetel, buletinul de identitate. Si nu am descris frustrarea imensa si .. cele doua lacrimi, la iesirea din biblioteca. faptul ca eram oricum cu fetita a facut ca sa nu trec drept o "isterica" in cautarea scoop-ului, cum ar fi vrut ei sa apara totul..

Anonim spunea...

Bravo Miruna

Foarte bun articol. Nu stiu cand ai timp pentru toate, dar felicitari pentru idee si curaj. Multa bafta in continuare!

Ana (Bucuresti)

Pariah spunea...

Bun articolul! Un mic pont: poate ar fi mai bine sa dai un F11 cand faci print screen. Keep up the good work!

Redazione spunea...

Si eu care eram extaziata cand am vazut ce usor e cu print screen! deci pana la next step cu F11 tre sa mai exersez putin!.. ;-) mersi de pont, il pun in aplicare

Unknown spunea...

Buna, este interesant demersul tau fiindca chiar nu ma gandeam sa existe asa ceva - carti numai pentru italieni. Eu sunt la Padova si nu am avut niciodata probleme sa iau carti de la biblioteca comunala sau de la cele ale universitatii avand pass de student. Totusi te sustin macar moral in demersul tau.

Ma gandesc ca chemandu-se Biblioteca NATIONALA, s-au gandit bine sa o faca pe nationalistii.

Cred ca chestia asta ar trebui sesizata si la nivel de ue, trebuie sa fie un birou ceva la vreo institutie care sa apere drepturile europenilor la citit ca si noi si italienii suntem in UE.

Am gasit pe net regulamentul Bibliotecii Nationale din Roma si chiar scrie faza cu 'cetatenii italieni'
http://www.bncrm.librari.beniculturali.it/index.php?it/227/prestito-diretto

Si mai tare e ca pe la radio mai dau cate un spot care cica sa incurajeze cititul.

Anonim spunea...

Bravo!

Anonim spunea...

Draga Miruna, imi imaginez senzatia de neplacere si umilinta pe care ai indurat-o. Ciudat ca ti s-a intimplat intr-o biblioteca si mai ales la Nationala. Vroiam doar sa iti spun ca am avut ocazia sa o frecventez in timpul facultatii insa nu mi-au facut niciodata probleme – unde mai pui ca pe vremea aceea nu eram in Uniunea Europeana si aveam permis de sedere.
Felicitari pentru fetita, am si eu o bebelusa de apriape doi anisori.
Silvia Dragomir

Redazione spunea...

Multumesc voua tuturor, asa e regulamentul e discriminatoriu, incalca legea. sa vedem dupa cat timp o sa-l modifice!

Pt. Silvia, sa-ti traiasca bebelusa!

doru.dascalu spunea...

Bravo! Multumesc! Am ras cu lacrimi! Si eu care credeam ca functionarii romani sunt pe locul unu la prostie!Imediat am schimbat ordinea in clasamentul meu. Pe locul I, acum este functionarul italian.Fratilor astept sa citesc intamplari din mai multe tari UE,despre functionarii publici, ca sa imi pot face un clasament obiectiv.

Ionut spunea...

Buna Miruna, foarte interesant articolul tau, ca si situatia prezentata. Iti spun sincer ca ma intereseaza urmarea. As dori sa ne dezvalui si ceea ce iti vor spune la intalnire pentru ca ar putea sa fie o lectie interesanta pentru functiomarii, sefii lor si a legiuitorilor in Romania. Nu am intalnit aparatul de Stat perfect in nicio tara europeeana si nici nu cred ca voi vedea vreo-unul, vreodata dar e important de stiut ce se poate obtine daca reactionezi.
Mult succes si daca ai nevoiede sprijin doar posteaza pe blog!

Enache Mihaela spunea...

Am citit despre episodul asta acum 5 minute pe hotnews si mi s-a parut atat de interesant incat ti-am cautat blogul. FELICITARI !Ma bucur ca exista si oameni destepti ca tine !
E bine ca pana la urma, dupa insistentele tenacitatea de care ai dat dovada, i-ai facut sa isi ceara scuze si chiar sa propuna o colaborare pentru promovarea culturii noastre !
Inca o data...Felicitari !

Doina spunea...

E adevarat ca poti sa imprumuti carti si sa pierzi timp si motorina pe drumuri dus-intors.

Dar poti la fel de bine sa le downloadezi. Ai doua optiuni. Cea mai ieftina se numeste torrent + bitcomet. Cea usor mai scumpa se numeste Kindle cumparat pe Amazon.com si carti cumparate online sau downloadate direct pe Kindle. Succes!

Unknown spunea...

Bravo pentru perseverenta. Ai reusit printre straini sa ti se faca dreptate.

Anonim spunea...

Foarte tare Miruna! felicitari!
te rog sa ne ti la curent.. sunt curios cum o sa evolueze lucrurile.

Anonim spunea...

Felicitari Miruna! Ma bucur pentru isprava ta! Din pacate si eu am avut o experienta nefericita cu italienii:Verisoara mea , Carmen Moldoveanu ,fiind ucisa acum 3 ani cu bestialitate de sotul ei italian. Criminalul , Giancarlo Serri este si acum profesor la Universitatea din Parma , dupa doi ani prin spitale psihiatrice.Procesul a fost clasat pentru ca el a fost declarat nebun. Mai mult decat atat a devenit unic succcesor ca sot supravietuitor si asupra bunurilor din ROmania ce au apartinut lui Carmen! Am scris nenumarate petitii si scrisori la Universitate la Minsiterul Educatiei, Justitiei si la Bruxelles. Nimic nu am rezolvat. De multe ori am fost si discriminat ca cetatean roman. Am inceput sa scriu povestea pe un blog http://uxoricidio.wordpress.com/
Multumesc si felicitari din nou!

Pezevenghi spunea...

un sincer BRAVO!!!! Mai ales ca ai avut curajul si ca nu te dai batuta ca multi altii dintre noi, ca nu ti-ai pelcat capul avand in vedere imaginea mai mult decat sifonata in Italia pe care o avem....Sunt multe aspecte pe care aceste tari vestice, asa zise mai democratice decat a noastra, uita sau se fac ca uita sa le puna in aplicare (voit sau nu) Iti apreciez curajul si demnitatea de roman care nu te-au parasit si ma bucur cand vad ca exista oameni care stiu sa lupte cu armele lor (ale tarilor UE), pentru ca la noi, atitudinea de "lasa ca merge si asa" ne-a dus la o stare de semiprofesionalism sau chiar de mimare a acestuia, mediocritatea si alte epitete peiorative devenind model de afirmare in societate.
Succes si multumesc ca aperi demnitatea acestui popor.

Anonim spunea...

Cred si eu ca se intampla chestiuni de genul... Din pacate ne-am facut "putin" de rusine in toata lumea. Doar ca asta nu justifica ceea ce ti s-a intamplat tie, Miruna. Si eu stau in minunata tara Italia (pacat ca e locuita!) si stiu despre ce vorbesti. Din pacate aici presa si stirile nu ne ajuta deloc pe noi romanii, in plus au uitat cum au fost ei acum 50 de ani. Si eu sunt foarte curioasa cum se va termina povestea aceasta cu biblioteca si nu renunta. Cristina

Anonim spunea...

Buna Miruna,

interesanta istorisirea si din pacate nu e singulara. Un an si jumatate in urma incercand sa inchiriez apartamente in Palermo, Sicilia m-am lovit de aceeasi discriminare, dar de data asta din partea proprietarilor. Chiar daca lucram pentru o companie internationala cu acte in regula si faceam toata operatiunea printr-o agentie imobiliara, mi s-a oferit un raspuns sec chiar inainte de a semna contractul.
"Nu inchiriem la romani!". Nu prea poti sa reclami chestia asta la cineva nu? Omul e proprietar, poate face ce vrea cu locuinta lui!
Oricum, ce vroiam sa zic, esti sigura ca intr-o tara ca asta vrei sa traiasca fetita ta?

Mult noroc cu protestul!

Dragos

Anonim spunea...

de apreciat atitudinea,
in general suntem foarte umili si supusi cand vine vorba de straini...ar trebui sa incercam sa fim mai demni, si in tara si afara
a...eu de obicei imi pun ochelarii de soare abia dupa ce intru in sala de lectura

Anonim spunea...

romanul in strainatate e frustrat...si pe buna dreptate...
insa nu inteleg ceva:de ce sa raman in italia, unde mereu voi fi o carpa, nimeni nu ma va considera egalul lui, mereu voi ramane ruda primitiva?pt bani?am ajuns sa ne vindem ani buni din viata, demnitate, mandrie...totul pt niste bani in plus...
experienta de afara adusa in romania poate ajuta in schimbarea situatiei de la noi
un roman discriminat oriunde in lume, daca are cojones se intoarce in tara mai patriot decat s-a simtit vreodata, si alaturi de alti romani poate schimba ceva
dragi compatrioti...nu mai acceptati sa fiti umiliti

Anonim spunea...

Am cunoscut perfidia modului in care-si exprima xenofobia unii italieni. Coordonam din partea Romaniei un proiect Comenius. La una din intalnirile de proiect la care s-au intalnit elevii lor cu elevii nostri, plini de ura generalizata si xenofobie la adresa romanilor unii din elevii lor au strigat catre ai nbostri "muerte romeno". M-am dus imediat, l-am avertizat pe Fabrizio de gestul xenofob si i-am spus ca voi lua legatura cu profesorii coordonatori (asta pentru a-l tempera). N-am facut-o insa profesorii lor au observat.
La catva timp apoi mi-au cautat pricini inventate si cu acuze de (culmea) "gazduire de mesaje xenofobe pe forumul elevilor" la adresa elevilor lor, au insistat sa fiu exclus din achipa. Directoarea ar fi acceptat ca "da bine in UE sa nu idici probleme, sa nu te opui" insa colegii mei au spus ca echipa nu poate continua fara sprijinul meu. Asa am ramas neexclus pentru ca stanjeneam, le vedeam xenofobia din ei si le-a aratam. Colcaie de xenofobie Italia

Redazione spunea...

As vrea mai multe detalii.. despre cum au decurs lucrurile cu proeictul comenius. MI se pare mult mai grav decat ceea mi s-a intamplat mie..

In legatura cu apartamentul neinchiriat in sicilia, este un grav caz de discriminare, de competenta unar-ului, care se autosesiseaza si poate demara actiuni legale cu consecinte grave asupra celor care nu au vrut sa inchirieze apart pe acest motiv..

Fabian spunea...

e clar : trebuie sa mergem cat mai multi la biblioteca asta ... Lasa-ne adresa exacta

Redazione spunea...

biblioteca nazionale di roma, via castro pretorio, langa stazione termini. iesirea metro Castro Pretorio

Anonim spunea...

foarte frumos artiol. L-am citit pe hotnews.ro si m-am minunat cita prezenta de spirit ati avut.

Anonim spunea...

Bravo!!!
Atitudinea dumneavoastra este de toata lauda. Poate ca ar trebui ca reprezentantii nostri diplomatici sa se implice in asemenea cazuri.
Am citit un comentariu care sustinea ca acest caz ar trebui sa ajunga si in presa italiana. Poate ca nu ar fi rau ...
Pe de alta parte mi-a placut si stilul narativ.

Bogdan Epureanu spunea...

Sa ne tii la curent cu ce ai rezolvat.

Anonim spunea...

,,NU sunteţi italian㨠cred ca ai vrut sa scrii italianca

Радомир Эра spunea...

Dacă ai avut probleme financiare, atunci este timpul să zâmbești. Trebuie doar să îl contactați pe domnul Benjamin cu suma pe care doriți să o împrumutați și perioada de plată care vi se potrivește și veți avea împrumutul dvs. în mai puțin de 48 de ore. Am beneficiat doar pentru a șasea oară de un împrumut de 700 de mii de dolari pentru o perioadă de 180 de luni, cu posibilitatea de a plăti înainte de expirarea termenului. Faceți legătura cu el și veți vedea că este un om foarte cinstit, cu inimă bună. Acest e-mail este lfdsloans@lemeridianfds.com, iar numărul său de telefon WhatApp este + 1-989-394-3740