Momentele revolutiei romane din 1989 prin ochii unui fotograf italian
(sursa HotNews.ro)
Imaginile emotionante din decembrie 1989 cu romanii purtand steagurile nationale eliberate de simbolurile regimului comunist au facut inconjurul lumii. In perioada 10 decembrie 2009 – 10 ianuarie 2010, Accademia di Romania din Roma gazduieste expozitia de fotografie “Il prezzo della Libertà – Tracce, eroi e frutti della rivoluzione romena del 1989 / Pretul libertatii - Urmele, eroii si roadele revolutiei romane din 1989”. Fotografiile realizate de fotograful italian Manolo Cinti puncteaza principalele momente ale revolutiei romane.
Expozitia este compusa dintr-un parcurs fotografic care documenteaza momentele revolutiei romane prin ochii unui fotograf italian: ridicarea populara, sacrificiul martirilor, participarea preotilor, intelectualilor, muncitorilor si taranilor la cauza sfanta a libertatii.
Expozitia este o initiativa a asociatiei culturale Makenoise, pe imaginile fotografului Manolo Cinti si este realizata gratie contributiei Primariei Romei si a Consiliului Regional Lazio, beneficiind, de asemenea, de patronajul Parlamentului Europei. Eveniment realizat in colaborare cu Salvabebè/Salvamamme, Zètema Progetto Cultura, cu sprijinul asociatilor italo-romane: Il movimento dei romeni d' Europa, Italia Romania per l'Integrazione e lo Sviluppo, Identità rumena, Noi siamo rumeni, La voce dei rumeni, Amici della Romania, Piccoli Imprenditori Rumeni.
Potrivit comunicatului Accademiei di Romania, vernisajul expozitiei va avea loc pe 10 decembrie si va fi prefatata de o prezenatre in fata presei la care sunt invitati: - Umberto Croppi, Assessore alla Cultura - Comune di Roma - Veronica Marica, Presedinte si Director artistic al asociatiei Makenoise - Alessandro Vagnini, profesor la Facultatea de Relatii Internationale, Sapienza Università di Roma - Giuseppe Rippa, Director al revistei “Quaderni Radicali” - Cornel Baicu, Director de programe - Accademia di Romania in Roma - Miruna Cajvaneanu, Jurnalista la agentia HotNews si Gazeta Romaneasca
Manolo Cinti este fotograf profesionist (cronica si reportaj). A participat la mai multe editii ale Festivalului International de Fotografie din Roma: in 2007 cu Sri Lanka Stories si in 2008 cu Decorazione e Propaganda (Decoratii si Propaganda). In februarie 2009 Cinti a expus la „Museo di Roma in Trastevere”, in cadrul proiectului “Roma: cand imigratia produce”; iar in luna iunie a aceluiasi an a prezentat la „Palazzo dei Congressi” din Roma “Volontari di Cuore (Voluntari din inima)”. Este unul dintre fotografii selectati sa ia parte la expozitia internationala “Save l’Aquila”.
Remarcam faptul ca la Torino, unde la turul I sute de oameni au fost nevoiti sa renunte la vot datorita numarului mic de cabine la dispozitie, s-a inregistrat cel mai procentj in favoarea lui Traian Basescu. Cel mai mic procent Basescu l-a obtinut la Trieste, in nordul Italiei. Am subliniat sectiile unde Traian Basescu a obtinut mai mult de 80% din voturile valabil exprimate.
(Sursa: elaborare M. Cajvaneanu dupa date Gazeta Romaneasca) Click pe foto pentru MARIRE
“Căpşunarii” ştiu să voteze Roma, 7 decembrie 2009
Am citit cu amărăciune poziţia unor politicieni şi comentatori cu privire la rezultatul alegerilor în diasporă, atunci când s-a anunţat că românii de peste hotare au înclinat balanţa pe 6 decembrie. “Românii din străinătate habar nu au ce se întâmplă în ţară”, “ei nu plătesc taxele ca noi, cei din ţară”, “se uită doar la televizor, sunt rupţi de realitate” şi până la fraza care m-a lăsat fără răsuflare: “Nici nu ar avea dreptul să voteze”.
O vreme, votul era un drept al celor avuţi. Apoi, odată cu triumful istoric al democraţiei, în era lui Barack Obama, s-a ajuns la emfatizarea votului popular, universal, fără bariere discriminatorii. Şi pentru că veni vorba de cei avuţi, ni s-a reproşat nouă, celor din străinătate, că “acum trăim bine şi nu mai ştim ce se întâmplă în ţară”.
Nu, românii din diasporă ştiu prea bine de ce au plecat din ţară. Sau mai bine zis de ce au luat drumul pribegiei. Nu au plecat pentru că era bine în ţară. Au plecat pentru că la un moment sau altul al istoriei recente, şi-au dat seama că, dacă vor să-şi realizeze visurile, oricare ar fi fost ele, au mai multe şanse peste hotare. Au plecat cu inima sfâşiată în urma unei decizii luate cu greu: de bine, nu au plecat. Nu poţi acuza un om care a avut curajul să ia o asemenea decizie, că este “rupt de realitatea din România”!
Pe de o parte, ne mândrim cu succesele românilor peste hotare: cu angajaţii de la Silicon Valley şi cu Herta Muller; deplângem “fuga de creiere” şi emigrarea doctorilor în Vest. Dar, când e vorba de voturi, “căpşunarii nu ştiu să voteze”. Zic unii din aşa zişii analişti, că votul unui emigrant valorează mai puţin decât cel al alegătorului mediu din ţară, adică “bărbat, peste 50 de ani, cu 10 clase”! Sunt buni, “căpşunarii”, să trimită bani acasă, cu milioanele, în fiecare an! Dar la vot nu sunt buni, pentru că “sunt rupţi de realitatea din ţară!” Puţini se gândesc, de fapt, că acei care “o duc bine”, cum au fost acuzaţi conaţionalii din diaspora, sunt cei mai puţini coruptibili. Nimeni nu a văzut propagandişti cu saci de făină, orez sau cu găleţile prin oraşele din Italia, Spania sau Statele Unite!
După o altă părere a unui alt analist din ţară, românii ar fi foşti duşi în eroare de Tvr & Protv Internaţional! Ei bine, românii din străinătate sunt mai bine informaţi decât se crede în ţară: în Italia, mulţi au acces la satelit. In alte părţi ale lumii, mai ales în America de Nord, sunt in contact cu România prin internet. Iar dacă românii ar fi atât de influenţaţi de tv-urile naţionale, un rezultat ca acela de duminică ar fi o glumă SF.
Pentru un alegător din România, să votezi este destul de simplu: ieşi la o plimbare cu familia, traversezi strada sau faci câţiva paşi, şi iată-te la secţia unde eşti înscris. La sat, e cam la fel, poate e drumul mai lung şi mai greu. Dar în străinătate, a ieşi la vot, este, de cele mai multe ori, mai mult decât o plimbare, un adevărat maraton: de genul “ştii când pleci, dar nu ştii când ajungi”. Am întâlnit români veniţi să voteze din oraşele limitrofe ale Romei, de la zeci de kilometri distanţă. La Torino, la turul I, zeci de persoane nu au mai putut vota la unica secţie organizată într-o zonă cu o prezenţă de români estimată la câteva sute de mii de conaţionali. În Italia au fost deschise doar 55 de secţii pentru peste un milion de români!
Românilor din diaspora li s-a pus până acum eticheta de “nepăsători” la alegeri. Acum, că s-au prezentat la urne, au fost acuzaţi de “ignoranţă” politică. Ceea ce au reuşit să demonstreze, cu cele 147 000 de buletine de vot, a fost că, de acum înainte, trebuie ţinut cont şi de ei în viitoarele calcule politice.
--------------------------------------------------------------------------- Dragi cititori va multumesc pentru aprecierile facute, dar si pentru critici, atunci cand sunt constructive. Vreau sa fac o precizare, in legatura cu titlul ales, chiar daca e pus intre ghilimele. Consider ca eticheta de "CAPSUNAR" este una din cele mai mari jigniri care au fost aduse romanilor care au plecat sa munceasca in strainatate. Punand acel titlu, am vrut sa ma includ in categoria "capsunarilor", asa cum erau mandri acei romani care au coborat in piata cu eticheta de "golan" si "golanca" lipita la reverul hainei..
